Sfaturi practice:
* Nu vă considerați mai avansați decât sunteți: doar ego-ul vostru se consideră așa!
Iar asta va fi valabil mereu…, atâta timp cât va exista un ego!
* Fără acest “nivel omenesc frumos” – nu poate exista o reală evoluție spirituală! Așa că – nu-l neglijați! Dacă o veți face – va fi doar o auto-păcăleală, din nou – a minții și a ego-ului dvs; iar așa-zisa dvs. evoluție - va fi asemeni unei construcții înălțate fără o temelie solidă: se va nărui!
1. “Starea de cei 7 ani de-acasă…”
Asta înseamnă - bunătate, acceptare, iertare, respect față de ceilalți, modestie, bun-simț, ne-critică, ne-cârcoteală, ne-judecată, ne-bârfă, ne-meschinărie, onestitate, generozitate, răbdare, grație, încredere, lipsă de pretenții, etc..... lista este lungă, nu o vom detaila aici…
Toate acestea însă – simțite în profunzimea ființei, în fiecare celulă, nu doar “de formă”, de suprafață, de gura lumii sau ca o conveniență socială…
Cei 7 ani de acasă trebuie să devină o stare interioară, constantă, stabilă, “palpabilă”, iar în ea se vor contopi atunci toate aceste “calități” enumerate, pierzându-și individualitatea și etichetele: ele vor rămâne doar niște nuanțe, niște “frecvențe” minunate într-o stare interioară armonioasă, ne-stridentă, fluidă, non-violentă, care va impregna, care se va manifesta în toate gesturile, gândurile, vorbele, deciziile, reacțiile…
Acesta este “nivelul omenesc frumos”…, și abia de aici se pornește mai departe…
Iar dacă acest “nivel omenesc frumos” este deficitar, atunci recunoașteți, reluați, munciți, îmbunătățiți…
“În această lume, ura nu va dispersa niciodată ura.
Doar iubirea dizolvă ura.
Aceasta este “Legea”, eternă și omniprezentă”.
(…) Renunță la căile vechi – pasiune, dușmănie, prefăcătorie.
Cunoaște adevărul și descoperă pacea.Împărtășește calea.”
(Buddha Sakyamuni, Dhammapada;
vezi și comentariile noastre, foarte ample!, ale Dhammapadei!)
2. Să fii mereu prezent, atent, conștient: CE FACI, CE SPUI, CE GÂNDEȘTI...
Acesta este modul de viață meditativ: lucid, “treaz”: a fi prezent clipă de clipă - în gesturile, vorbele, gândurile tale, a nu acționa stereotip, repetitiv, mecanic, inconștient...
A te observa mereu: corpul, vorba, mintea...
Iar mai apoi – CUM și DE CE – FACI, SPUI, GÂNDEȘTI într-un anume mod...
(Aici ar urma o întreagă discuție despre programarea mentală, educație, cultură, ego, etc., puteți studia celelalte texte/ înregistrări ale Școlii LiLA...
Dar nu despre asta este vorba aici, ci doar de A TE OBSERVA - CUM REACȚIONEZI INCONȘTIENT...)
A avea curajul să te observi și să te vezi așa cum ești.
Conștientizarea reprezintă condiția sine qua non pentru schimbare.
Și constituie antrenamentul pentru viitoarea stare de martor (acesta este deja un algoritm pentru o altă treaptă de înțelegere și de practică).
“Atenția este calea către viață.
Prostul doarme ca și cum ar fi deja mort,
Însă cel stăpân pe sine este treaz și trăiește veșnic. El observă. El este limpede.”
“Prostul este neatent și nepăsător,
Dar înțeleptul își păzește atenția ca pe cea mai de preț comoară”.
(Buddha Sakyamuni, Dhammapada)
Indra
3. Să TACI ! Exterior și interior!
Tăcerea exterioară este doar un început, doar un antrenament pentru TĂCEREA INTERIOARĂ, TĂCEREA MINȚII...
Dar pentru că trebuie început de undeva, ar fi util să începeți cu tăcerea exterioară, cu oprirea acelei vorbării penibile, nejustificate, fără substanță – despre orice..., dar care este, de fapt, o vorbărie mai mult sau mai puțin voalată - despre mine: ce am mai făcut EU, ce am mai mâncat EU, ce părere am EU - mereu!, ce consider EU“normal”, ce mi s-a mai întâmplat, desigur – MIE, și așa mai departe..., exemplele sunt infinite... dar, din păcate respectă aceleași șabloane: ale construirii ego-ului. Căci asta se întâmplă prin această veșnică vorbărie, interioară și exterioară: se re-consolidează, se re-verifică, se re-inventează, se re-valorizează EGO-ul, mereu, mereu, mereu...
Și atunci, prin conștientizarea și mai apoi, prin reducerea/ oprirea acestei vorbării – veți face un mic prim pas – spre înțelegerea, iar mai apoi – spre dizolvarea acestui ego...
Aceasta este singura cale spre evoluția spirituală...
Pe de altă parte – veți mai reduce din “poluarea” energetică a Universului, realizată clipă de clipă prin milioanele de “deversări” umane: vorbire fără rost, trance-tranca, bârfe, comentarii acide, violențe de tot felul…, emise astfel în Univers, și care, din păcate, influențează pe toată lumea (implicit pe dvs.!) – care se “scaldă” în acest camp extreme de dizarmonic…
Doar atunci când mintea ta tace – poți fi prezent!
Doar așa poți ASCULTA, poți AUZI CU ADEVĂRAT, ÎNȚELEGE, INTEGRA...
Doar așa poți FI CONȘTIENT, DE TINE ȘI DE CEEA CE TE ÎNCONJOARĂ...
Altfel vei fi prins doar în veșnica ei bombăneală, în “realitatea” creată astfel de această minte, prin veșnicile ei comentarii, judecăți, poziționări, reamintirii, proiecții...
Și astfel veți trăi în lumea acestei minți, ratând complet momentul prezent și “viața” din jur... (de fapt asta se și întâmplă, cu fiecare dintre dvs.!)
Doar atunci când mintea ta tace – te vei putea centra...,
Și în acel centru vei găsi LINIȘTEA, TĂCEREA...
Astfel, tăcerea minții devine obligatorie pentru practica meditativă/ spirituală reală...
“Așa cum meșteșugarul cioplește atent
Și face ca săgeata să fie dreaptă,
La fel și înțeleptul își direcționează gândurile nestatornice.
Prin atenție și stăpânire - Înțeleptul își supune gândurile.
El le oprește peregrinarea.
Așezat în vidul inimii el găsește libertatea.
(…)
Cum ar putea o minte tulburată să înțeleagă calea?
Dacă un om este tulburat - el nu va fi niciodată plin de cunoaștere.
(...)
O minte netulburată, care nu mai caută să vadă ce este bine și ce este rău,
O minte aflată dincolo de judecată,
Observă și înțelege”.
(Buddha Sakyamuni, Dhammapada)